joi, 26 februarie 2009

Muzica lui Chopin







Clubul melomanilor la întâlnirea de miercuri 25februarie, a avut prilejul să se bucure de muzica lui Frederic Chopin.

Doamna profesoară Maria Barbărasă a făcut o scurtă prezentare a compozitorului polonez şi a creaţiei sale.

Romantismul a fost caracteristic mai ales culturii germane în secolul al XIX-lea, iar majoritatea reprezentanţilor săi în domeniul muzicii au fost compozitori de origine austriacă şi germană. Printre marile personalităţi de însemnătate mondială aparţinând acestui curent, născuţi în prima parte a secolului al XIX-lea figurează şi compozitori din alte ţări: Frédéric Chopin polonez ; Hector Berlioz francez ; Franz Liszt maghiar ; Giuseppe Verdi italian.
Frédéric Chopin s-a născut la 1 martie 1810 în Polonia şi a murit la 17 octombrie 1849 la Paris. Tatăl său, Nicolas Chopin, era originar din Lorena ( Franţa) şi emigrase din tinereţe în Polonia, unde era profesor de franceză. S-a căsătorit cu o poloneză, Jusztuna de Krzyzanowska. Încă de la vârsta de 8 ani copilul Chopin publică o compoziţie proprie, o ”Poloneză”. La 9 ani dă primul concert în public, care-l face celebru. În 1831 pleacă şi se stabileşte la Paris. Se impune curând în centrul vieţii muzicale pariziene. Compune, dă concerte, face cunoştinţă cu Liszt, Berlioz, Delacroix şi alte personalităţi ale romantismului. Cunoaşte pe scriitoarea George Sand, de care îl va lega o puternică dragoste timp de 10 ani. În 1838, suferind de ftizie, Chopin pleacă în insula Majorca, unde compune majoritatea Preludiilor sale. În timp boala se agravează, compune tot mai puţin şi apariţiile sale pe estrada de concert devin tot mai rare. Ultimul său concert la Paris are loc cu o săptămână înainte de izbucnirea revoluţiei din 1848. Deşi bolnav, Chopin mai face o călătorie la Londra, Glasgow, Edinburgh, unde obţine cele din urmă succese ale sale ca virtuoz. După ce se întoarce la Paris, moare în scurt timp. A fost înmormântat în sunetele “Marşului funebru”, ca un ultim omagiu adus geniului său.
Pentru marele compozitor polonez, pianul constituia – mai mult ca pentru oricare dintre romantici – mijlocul de exprimare cel mai important, şi opera sa muzicală –exceptând doar o sonată de violoncel, unTrio pentru pian, vioară şi violoncel şi câteva lieduri, precum şi două Concerte pentru pian şi orchestră – cuprinde exclusiv lucrări pentru pian solo. Ele reprezintă un univers de simţire de o impresionantă bogăţie şi varietate, asigurând autorului lor un loc de frunte în istoria muzicii universale.

Este într-adevăr uimitor cum la Chopin, în una şi aceeaşi persoană, s-au îmbinat două facultăţi geniale, darul celui mai mare melodist cu acela al celui mai original armonist, spunea celebrul compozitor rus Rimski-Korsakov .

"Pentru a cânta cu sensibilitatea potrivită şi într -o corectă execuţie Studiile lui Chopin înseamnă a fi nici mai mult nici mai puţin decât un pianist desăvârşit şi pe deasupra, pentru a le înţelege pe deplin, pentru a da viaţă şi expresie infinitelor lor subtilităţi pline de elocvenţă, înseamnă a fi în acelaşi grad poet şi pianist, gânditor şi muzician". - An Essay on the Works of Chopin.

"Credincios formelor mici, cântător chinuit al dragostei şi dorului de patrie, Chopin rămâne romanticul cel mai constant în substanţa şi exprimarea creaţiei sale, tulburătoare şi încântătoare". Ioana Ştefănescu - O istorie a muzicii universale.
Publicul prezent a urmărit selecţiuni din concertul pianistului Yundi Li : Scherzo nr. 2 în si bemol minor, op. 31 şi finalul Concertului pentru pian nr 1 (Rondo).
Apoi a fost difuzat actul al treilea din baletul “Dama cu camelii” ; coregrafia John Neumeier, muzica Frederic Chopin. Doamna profesoara a facut înainte, o scurtă prezentare a baletului.
În încheiere, domnişoara Adela Liculescu,eleva clasa IX-a- Liceul de Arta Marin Sorescu, castigatoare a celei de-a treia editii a Concursului de muzica clasica Orange 2008 si proaspata bursiera SoNoRo - Interferente 2009, a interpretat un studiu pentru pian de Frederic Chopin , încununând cu sunetele pianului această seară minunată.
Toţi cei prezenţi au primit pliante cu date despre compozitor şi portretul pictat de Eugene Delacroix.

joi, 12 februarie 2009

Pasărea de foc

11 februarie 2009.
Membrii Clubului melomanilor s-au delectat cu vizionarea DVD-ului Return of the Firebird - "Pasarea de foc" , balet pe muzica lui Igor Stravinski. Doamna profesoara Maria Barbarasa a făcut o scurtă prezentare a marelui compozitor rus şi a creatiei sale, a punctat scenele importante din spectacolul de balet subliniind valoarea coregrafiei, costumele şi decorurile.
Igor Stravinski a fost considerat un Picasso al muzicii, un spirit permanent căutator, supranumit "compozitorul cameleon", "muzicianul cu o mie şi una de feţe".
A exercitat o influenţă hotărâtoare în evoluţia şi dezvoltarea muzicii contemporane.

miercuri, 28 ianuarie 2009

Divinul Amadeus

27 ianuarie este aniversarea lui Wolfgang Amadeus Mozart ( n 27.01.1756)


Miercuri, 28 ianuarie 2009, orele 17:00, Clubul Melomanilor, şi-a propus să atragă atenţia asupra creaţiei acestui mare compozitor, inspirat parcă de divinitate. Doamna profesoară Maria Barbărasă a făcut o scurtă prezentare a compozitorului şi a creaţiei sale.
O mică expoziţie de documente de bibliotecă ( cărţi, CD-uri, DVD-uri), aparţinând Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman, gazda acestui club, a completat prezentarea. În program a fost: Ave Verum Corpus. Exsultate, Jubilate -MAREA MISSĂ ÎN DO MINOR; LEONARD BERNSTAIN -dirijor, ARLEEN AUGER –soprană, FREDERICA VON STADE –mezzosoprană, FRANK LOPARDO – tenor, CORNELIUS HAUPTMANN- bas; corul Bayer Rundfunks, dirijor WOLFGANG SEELIGER, orgă: Friedemann Winklhofer, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze.

Muzica lui Mozart a fost apreciată în toate timpurile, puţini au reuşit însă să o definească , succint, în câteva cuvinte. Cert este că muzica lui ne provoacă bucurie.

" Muzica lui Mozart iese constant din tipare, pentru că nu poate fi conţinută de acestea" – Leonard Bernstein

"Ceea ce este minunat la Mozart, ceea ce îl distinge de Beethoven, este că el nu face experienţe. Nu dibuie niciodată, ci merge de-a dreptul la ţintă găsind de la început ceea ce caută". – George Enescu

"Ca să vorbeşti de Mozart, ar trebui să-ţi moi pana în curcubeu " – Diderot

"În muzica lui Mozart, aeriană, uşoară, transparentă şi graţioasă, fină dincolo de orice închipuire şi imaterială până la iluzie, dispar crispările, suficienţa şi moartea. Recomand muzica lui Mozart ca remediu împotriva disperării, căci în evoluţiile ei nu poţi afla decât o luminoasă poezie a existenţei. Ea este echivalentul sonor al azurului. Numai astfel de transpoziţii mai pot face sesizabilă calitatea intimă a unei opere." – Emil Cioran

"Bucuria lui Mozart este înnobilată de umanismul său profound, de suferinţele îndurate; ea este un râs printre lacrimi."- Fr. Mauriac .

Ovidiu Varga face sinteza vieţii lui Mozart:
A trăit 35 de ani, 10 luni, 9 zile adica 13 097 zile
A călătorit 10 ani, 2 luni, 8 zile adică 3 720 zile.
A compus 626 lucrări

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Aniversări muzicale în 2009




Miercuri, 14 ianuarie 2009 - tema întâlnirii Clubului Melomanilor a fost : “Aniversări muzicale în anul 2009. Cu acest prilej, doamna profesoară Maria Barbărasă a prezentat compozitorii al căror an de naştere sau de deces, are cifra unităţilor 9:
Henry Purcell (1659-1695), compozitor englez
Georg Friedrich Handel (1685-1759) - compozitor german, naturalizat englez, contemporan cu Johann Sebastian Bach
Joseph Haydn (1732-1809) - compozitor austriac, primul dintre cei trei mari clasici vienezi
Isaac Albeniz (1860-1909) - pianist şi compozitor spaniol
Felix Mendelssohn- Bartholdy (1809-1847) - compozitor, dirijor şi pianist german
Heitor Villa –Lobos (1887-1959) -brazilian
Bohuslav Martinu (1890-1959) - ceh
Paul Constantinescu (1909-1963) - compozitor, violonist şi dirijor român
Alfred Alecsandrescu (1893-1959) - compozitor, pianist şi dirijor român


S-au ascultat următoarele piese:
Joseph Haydn - Adagio din Concertul pentru violoncel nr.1 în Do major. Solist M. Rostropovici, dirijor Placido Domingo, Orchestra Teatrului Kirov din ST. Petersburg.
Felix Mendelssohn Bartholdy - Cântece fără cuvinte şi Marş nupţial din "Visul unei nopţi de vară".
George Friedrich Handel - Messia. Interpretat de Sylvia McNair soprană, Anne Sofie von Otter mezzo-soprană, Michael Chance alto, Jerry Hadley tenor, Jerry Hadley tenor, Robert Lloyd bass. Acompaniază Orchestra şi Corul Academiei Sf. Martin, dirijor Sir Neville Marrine
Paul Constantinescu - Olteneasca. Interpretează Orchestra Naţională Radio, dirijor Horia Andreescu
Joseph Haydn - Simfonia nr.103 sau Simfonia cu tremolo de timpan" ("Răpăitul tobelor")

Toţi cei prezenţi au apreciat modul de prezentare dar şi programul ales. Au fost prezenţi atât tineri cât şi oameni trecuţi de vârsta pensionarii.

sâmbătă, 20 decembrie 2008

Grupul psaltic "Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir"




În luna decembrie, muzica religioasă este abordată şi ascultată mai mult decat în restul anului.
Miercuri 17 decembrie, orele 17:00, Clubul Melomanilor i-a avut invitaţi pe membrii
Grupului psaltic „Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir" al Catedralei Mitropolitane din Craiova,
condus de Victor Şapcă.




Programul concertului

Naşterea Ta, Hristoase - troparul sărbătorii glasul al IV-lea; text compus de Roman Melodul, melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Fecioara astăzi (condacul sărbătorii) glasul al III – lea; text compus de Roman Melodul, melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Vitleeme, găteşte-te ! glasul VIII – text de Roman Melodul; melos bizantin Dimitrie Suceveanu
Chinonic duminical al Sfântului Ioan Cucuzel
Suită de stihiri din Canonul Naşterii –
glasul I; texte de Roman Melodul, melos bizantin Anton Pann şi diacon Cornel Constantin Coman
Stihiri la Înainteprăznuirea Naşterii Domnului glas VI, melos de Virgil Nanu
Cel făr’ de-nceput – glasul I; compoziţie psaltică de Sabin Preda

În oraşul Vitleem – glasul I; text şi melos bizantin de Anton Pann
Steaua – glasul al VI-lea; melos bizantin de Anton Pann
Limbile să salte – glasul al V-lea Stihuri din psalmul 46 din Psaltirea versificată de mitropolitul Dosoftei


Domnul profesor Cristian Cercel, lector la Facultatea de litere a Universitatii din Craiova, a spus cateva cuvinte despre aceasta muzica si de cum trebuie ascultata


Rostul muzicii bizantine nu este unul estetic. S-a născut din rugăciune, este o expresie a rugăciunii ascetice, monahale iar scopul ei este de a naşte şi întreţine flacăra când lină când incandescentă a rugăciunii în sufletele celor ce o ascultă, de a potenţa cuvântul de rugăciune şi a-i tâlcui nuanţele. Ea descrie mişcările sufletului în prezenţa lui Dumnezeu. În cele opt variante ale muzicii bizantine, numite glasuri, diferite ca gamă şi etos, rugăciunea se manifestă fie ca suspin neostoit al inimii atinse de har, fie ca încleştare de luptă cu Cel Nevăzut, după a cărui binecuvântare inima însetează, fie ca ocean de pace şi bucurie a comuniunii cu Dumnezeu.

Ca structură este simplă, fiind alcătuită din două elemente: cântarea, sau linia melodică propriu-zisă şi un suport sonor al cântării numit ison. Tehnic, isonul poate fi descris ca fiind un sunet prelung şi discret, egal, uniform, drept. Numele provine tocmai de la permanenţa lui pe firul cântării (în limba greacă, ίσος – egal , uniform, nivelat). Acest constant suport sonor are calitatea de a induce o stare de atenţie liniştită, focalizată asupra cuvântului. El simbolizează în muzica bizantină veşnicia lui Dumnezeu. Astfel, avem în muzica bizantină imaginea întrepătrunderii temporalităţii umane cu veşnicia divină sau, mai bine zis, altoirea acestei temporalităţi pe veşnicia divină. Aceasta este, de fapt, rugăciunea, pe care muzica bizantină nu atât o descrie cât mai ales o propune ca atitudine şi postură. De aceea se şi pretează greu unui alt spaţiu decât cel eclesial.



Au fost peste 60 de persoane de toate vârstele. Toţi s-au bucurat de acest moment inedit : muzica religiosă în bibliotecă.

miercuri, 10 decembrie 2008

Crăciun la Roma




Miercuri, 3 decembrie, ora 17:00, membrii Clubului melomanilor au avut prilejul să vizioneze DVD-ul Crăciun la Roma filmat în biserica Santa Maria Maggiore.
Doamna profesoară Maria Barbărasa a făcut o prezentare succintă a muzicii religioase apusene.
DVD-ul conţine muzică renascentistă şi muzică instrumentală preclasică interpretată la instrumente vechi, specifice vremii.

luni, 10 noiembrie 2008

Maestrul dirijor Alexandru Iosub





Joi, 6 noiembrie, la întâlnirea Clubului Melomanilor de la Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman, secţia audio-video şi American Corner, a fost invitat dirijorul şi compozitorul Alexandru Iosub.
Moderator al dialogului, doamna profesoară Maria Barbărasă, a propus să ascultăm la început primul din dansurile slavone ale lui Dvorak.
A doua zi, 7 noiembrie, urma ca maestrul să dirijeze spectacolul intitulat : Compozitori Cehi. În program erau incluse : "Tabor", poem simfonic de Bedrich Smetana ( prima audiţie), Concertul pentru flaut, vioară şi orchestră de Bohuslav Martinu( prima audiţie) şi Simfonia a IX-a în mi minor, op. 95 de Antonin Dvorak.
Recunoscând că alegerea sa nu este întâmplătoare dar este şi o provocare pentru că nu este uşor să cânţi cu orchestra două piese noi şi destul de dificile tocmai pentru că nu sunt de largă popularitate, dirijorul speră să încânte publicul meloman craiovean.
Domnia sa este convins ca un repertoriu bun trebuie să răspundă în aceeaşi măsură gusturilor publicului meloman, să atragă public mai puţin avizat cu piese de largă popularitate dar să şi propună piese noi, mai puţin cunoscute , de valoare, care să-l îmbogăţească.
Domnul Iosub este un om de muzică cu multiple preocupări şi încearcă în tot ce se implică să se apropie de perfecţiune, punând mult suflet.
Ca dirijor, a abordat foarte multe piese şi compozitori, a colaborat cu aproape toate orchestrele simfonice din ţară concertând la Sibiu, Bacău, Galaţi, Târgovişte, Piteşti, Iaşi şi evident la Craiova.
A cântat cu solişti de prestigiu internaţional : Ion Voicu, Ştefan Ruha, Gabriel Croitoru, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Dan Atanasiu, Daniel Goiti, Viniciu Moroianu, Andrei Deleanu …şi mulţi alţii.
Împletind arta dirijorală cu o îndelungată carieră de dascăl, nu i-a ocolit pe tinerii interpreţi. Ba dimpotrivă a încercat să-i ajute pe foarte mulţi tineri să debuteze ca instrumentişti alături de orchestra simfonică.
Nu este puţin lucru pentru că aşa cum mărturisea maestrul, este dificil să lucrezi cu un debutant oricât de bine pregătit şi de talentat ar fi, pentru că este mult mai greu să cânţi cu o orchestră în spate decât singur. De aceea pentru dirijor este imperios necesar să lucreze mult mai mult cu tânarul instrumentist pentru a stabili un limbaj comun de comunicare, pentru a-l învăţa să-şi învingă emoţiile şi lipsa de experienţă şi apoi să lucreze şi cu orchestra. Aceasta, trebuie să fie îngăduitoare fără însă a face rabat de la calitatea interpretării.
Sunt de amintit aici spectacolele din 3 iunie si 16 iunie 2008 cu tinerii solişti: Mihai Diaconescu, Ştefan Robu, Tudor Octavian Bolnavu, Ioana Cristina Goicea, Alexandru Marian, Arthur Bocăneanu.
Lista tinerilor care au primit sprijinul şi încurajările maestrului este însă lungă şi ar ocupa prea mult spaţiu pentru a-i enumera. …Este însă de remarcat altruismul şi concepţia maestrului şi totodată a pedagogului şi educatorului Alexandru Iosub : “O buna educaţie cere ca educatorul să inspire elevului stimă şi respect şi nu se poate ajunge la aceasta prin nimicirea individualităţii elevilor şi prin asuprirea stimei de sine.”
Domnia sa a remarcat că tinerii valoroşi sunt din ce în ce mai puţini şi de aceea trebuie ajutaţi şi încurajaţi. A ţinut să atragă atenţia şi că programul şcolar este foarte încărcat şi nu le permite elevilor un studiu zilnic de câteva ore, necesar pentru a stăpâni bine tainele instrumentului şi a putea aspira la virtuozitate.
Întrerupând puţin discuţia, cei prezenţi au urmărit un fragment din spectacolul din 3 iunie 2008, şi anume Concertul nr. 1 de Beethoven interpretat de Orchestra Filarmonicii din Craiova, dirijor Alexandru Iosub, solist la pian, Mihai Diaconescu - elev clasa a XI-a la Liceul de Arta Marin Sorescu, prof. Mariana Ilie.
Maestrul Iosub a mărturisit cu candoare şi modestie că îi place să cocheteze cu “scrisul” muzicii. A compus mai multe orchestraţii pentru diverse spectacole dar cea mai îndelungată colaborare a avut-o cu Teatrul de păpuşi din Craiova.

Întrebat dacă ar fi dispus să reia concertele educative pentru tineri a marturisit ca este de acord cu aceste concerte la care tinerii să vină să asculte muzică dar nu agreează explicaţiile ample şi detailate pentru că, spunea domnia sa : muzica nu se explică ci se ascultă. Ea este mai aproape de divinitate mai mult decat oricare altă artă şi poate de aceea nu se poate povesti.
Paul Valery a încercat să descrie plăcerea de a asculta muzica fără însă să o poată defini:
“ Muzica îmi dă senzaţii abstracte: figuri delicioase a tot ce iubesc, a schimbării, a mişcării, a amestecului, a fluxului, a transformării “.

Ca proiecte de viitor, maestrul Alexandru Iosub a mărturisit că încearcă să abordeze lucrări noi, să îmbine în repertoriul său modernul, clasicul şi preclasicul .
La întrebarea dacă are o piesă şi un compozitor preferat, a răspuns că este dificil să aleagă pentru că ii place muzica bună şi totuşi… Preludiul în mi minor de Frederic Chopin ar putea fi o preferinţă.
În încheiere cei prezenţi au ascultat dansul nr 2 din “Dansuri slavone” de Dvorak.

Clubul Melomanilor mulţumeşte domnului Alexandru Iosub şi doamnei profesoare Maria Barbărasă care a condus discuţiile cu multă pricepere şi abilitate.
Am aflat cu acest prilej lucruri minunate şi inedite, am petrecut o seară minunată vorbind despre muzică şi ascultând muzică.