Muzica secolului al XVIII-lea

Întâlnirea melomanilor din seara zilei de 27 octombrie 2010 a prilejuit vizionarea unui concert de muzică din secolul al XVIII-lea fiind amintiţi şi cântăreţii castraţi, atât de prezenţi în epocă. Doamna profesoara Maria Barbarasă a prezentat cu lux de amănunte caracteristicile epocii, a numit compozitorii cei mai cunoscuţi din aceea perioadă şi a prezentat succint piesele propuse.
Concertul a fost filmat şi înregistrat în mai 2002, în teatrul San Carlo din Neapole , cel mai vechi teatru în funcţiune din Europa ( cu 41 de ani mai " bătrân" decât Scala din Milano şi cu 51 de ani în plus faţă de La Fenice din Veneţia ). În 1737, regele Charles de Bourbon a dorit să dea oraşului un teatru demn de recentul său statut de capitală şi sediu al puterii regale. De la inaugurarea sa, după planurile arhitectului Giovanni Antonio Medrano, teatrul -cu excepţia câtorva luni în 1874-1875 - nu şi-a întrerupt niciodată spectacolele.
Programul a fost alcătuit de dirijorul Riccardo Muti, şi el fiu al oraşului şi a cuprins lucrări din creaţiile unor compozitori care au avut legături cu Neapole : Niccolo Porpora (1686 -1768 ) -"Salve Regina" -antifon pentru alto, orchestră de coarde şi clavecin, solistă mezzo-soprana Angelika Kirchschlager ; Wolfgang Amadeus Mozart (1756- 1791 ) - " Exsultate, Jubilate "-motet pentru soprană, orchestră şi orgă, solista Ruth Ziesak : Joseph Haydn (1732 - 1809 ) -Simfonia nr. 104, " Cimpoiul ". Alături de Riccardo Muti s-a aflat orchestra Filarmonicii della Scala .
În perioada Barocului muzical a existat la Neapole o viaţă muzicală extrem de bogată . S-a dezvoltat o şcoala de compoziţie, mai ales în domeniul operei, recunoscută în toată Europa. Niccolo Porpora, născut în Neapole, era celebru în toată Europa, el a compus atât opere cât şi lucrări religioase. "Salve Regina" este o rugăciune catolică dedicată Fecioarei Maria .
El a fost şi fondatorul prestigioasei şcoli de cânt care a furnizat pe câţiva dintre cei mai cunscuţi cântăreţi castraţi, de la Farinelli la Caffarelli , de la Viziello la Porporino , pentru care a compus marea majoritate a creaţiilor sale. Haydn a fost la vremea tinereţii sale "ucenicul", valetul şi acompaniatorul elevilor lui Porpora. Mozart a compus celebra partitură a motetului la 17 ani, la Milano, pentru castratul Venanzio Rauzzini şi cânta bucuria sufletelor preafericite .
În zilele noastre, multe dintre partiturile Barocului au fost reluate şi interpretate de contratenori . Cei prezenţi în această seară, au putut asculta în încheiere, o arie barocă în interpretarea contratenorului francez Philippe Jaroussky .
http://www.youtube.com/watch?v=9zQX2XqAE8c
http://www.youtube.com/watch?v=x7ENn4vdI_o&feature=relate

Recital de flaut solo

Miercuri, 13 octombrie 2010, Clubul melomanilor a avut-o invitată pe Victoria Stan, solist instrumentist al Filarmonicii Oltenia. Ea a oferit celor prezenţi un recital de flaut solo, interpretând cu mult talent şi dăruire de sine 12 fantezii muzicale de Georg Philipp Telemann. Publicul, destul de eterogen, a apreciat caracterul dansant al muzicii, sugerat chiar de interpretă

http://picasaweb.google.ro/clubulmelomanilor/RecitalDeFlautSolo?feat=directlink

Victoria Stan s-a născut la Craiova, oraş în care a deprins primele noţiuni muzicale. A absolvit apoi Liceul de Artă din oraşul natal (1985) - secţia flaut, fiind îndrumată de profesorii Eugen Pîrvu şi Ady Gugu; şi-a continuat studiile la Conservatorul “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa prof. univ. Gavril Costea. După terminarea facultăţii, a devenit artist instrumentist în cadrul Filarmonicii “Banatul” din Timişoara (1989), din noiembrie 1996 a fost şeful partidei de flaut - Orchestra simfonică a Filarmonicii “Oltenia” din Craiova, din anul 2003 - solist instrumentist. În prezent este şi asistent (clasa de flaut) în cadrul Departamentului de Muzică - Facultatea de Litere (Universitatea din Craiova).

De-a lungul carierei artistice, a obţinut numeroase premii la concursurile desfăşurate în ţară, atât ca solistă, cât şi în calitate de membră a unor grupuri camerale (printre care - Premiul I la Concursul “Gheorghe Dima”, 1986, Cluj-Napoca; Premiul al II-lea la Concursul Internaţional de flaut de la Timişoara, 1996) şi a participat la două importante concursuri internaţionale: în Cehia - “Primăvara pragheză” (1991) şi în Elveţia (Geneva, 1992).
Victoria Stan s-a remarcat printr-o activitate artistică intensă, susţinând numeroase concerte (cu orchestrele Filarmonicilor din Bucureşti - la Ateneul Român -, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Arad, Oradea, Baia Mare, Timişoara, Craiova) şi recitaluri (Timişoara, Cluj-Napoca, Arad, Craiova). De asemenea, a susţinut numeroase recitaluri şi concerte în Olanda, Italia - fiind permanent invitată la festivalul de muzică organizat la Vasto - “Palazzo D’Avalos”.

Georg Philipp Telemann (1681-1767) a fost un compozitor german baroc. Aproape complet autodidact în muzică, el a devenit un compozitor împotriva voinţei familiei sale. După ce a studiat la Magdeburg, Zellerfeld, şi Hildesheim, Telemann a intrat la Universitatea din Leipzig pentru a studia dreptul, dar în cele din urmă s-a dedicat carierei muzicale. Telemann a fost unul dintre cei mai prolifici compozitori din istorie : creaţia sa cuprinde mai mult de 3000 de piese. A fost considerat de contemporanii săi unul dintre marii compozitori germani, alături de Johann Sebastian Bach şi Georg Friederich Händel . Muzica luiTelemann incorporează mai multe stiluri naţionale: franceză, italiană, şi poloneză şi este o legătură importantă între barocul târziu şi stilul clasic timpuriu.
Arta sa a însemnat un moment de mare strălucire în epocă şi în istoria compoziţiei. O artă de autodidact, care a răspuns de-a lungul a şase decenii cerinţelor vieţii muzicale germane în atât de diferite manifestări – ale bisericii, ale curţilor princiare, ale vieţii studenţeşti, ale intimităţii camerale, ale sălilor de concert şi de operă – însumând toate genurile existente pe atunci şi asimilând în exprimarea lor elemente stilistice vechi şi noi, de provenienţă străină sau germană, cultă sau profană.

În domeniul muzicii de cameră, Telemann a dăruit instrumentiştilor vremii – clavecinişti, violonişti, flautişti, oboişti – o literatură extrem de bogată, cultivând şi contribuind la evoluţia unor genuri ce au pregătit căile spre gândirea primilor clasici.
Importantă pentru istoria muzicii a fost şi activitatea publicistică a luiTelemann. El a înfiinţat la Hamburg,prima publicaţie muzicală periodică germană– revista Der getraue Musik Meister – al cărei tiraj nu reuşea să satisfacă cerinţele iubitorilor de muzică din localitate.
Prin urmărirea dreptului exclusiv de publicare a compoziţiilor sale, a stabilit unul dintre cele mai importante precedente în ceea ce priveşte muzica ; proprietatea intelectuală a compozitorului.
Tot despre inovaţie şi începuturi putem vorbi referindu-ne la concertele publice organizate de el, în condiţiile în care muzica pentru ceremonii, era destinată numai celor din clasele superioare ale societăţii.

Dinu Lipatti

Miercuri, 29 septembrie 2010, a fost prima întâlnire a clubului, după vacanţa de vară.

Anul acesta, noua serie a întâlnirilor am început-o cu readucerea în memoria publicului a inegalabilui pianist Dinu Lipatti (1917-1950).

În cadrul ceremoniei desfaşurate pe 26 ianuarie 2010 la Palatul Festivalurilor de la Cannes, înregistrările pianistului Dinu Lipatti au primit Premiul special MIDEM acordat cu prilejul „Anului Chopin”, la secţiunea Best Ever (cele mai bune înregistrări din toate timpurile). James Jolly, redactor şef al Revistei „Gramophone” şi membru al juriului, aprecia :
„Înregistrările lui Lipatti sunt atât de fantastice, încât nu am avut cum să nu le punem pe primul plan.... Cred că este pur şi simplu un cântat pianistic complet. Tehnic este impecabil, are simţul poeziei, al tristeţii, al miracolului. ... Chopin a scris aproape în exclusivitate lucrări pentru pian, ceea ce îl face să fie compozitorul pianiştilor. În schimb Lipatti este într-un fel pianistul pianiştilor, cineva care a surprins esenţa muzicii. Ambii au facut parte dintre acei puţini artişti care au arătat o extraordinară măiestrie, muzicieni compleţi.”

Participanţii la Clubul melomanilor au găsit o mică expoziţie cu cărţi şi documente audio-video legate de numele Dinu Lipatti şi au primit pliante informative despre el.
Doamna profesoară Maria Barbărasă a făcut o prezentare a personalităţii sale şi a documentelor difuzate .
Au fost vizionate două filme documentare : ″Dinu Lipatti″ şi ″Casa memorială Dinu Lipatti″.

S-au ascultat din înregistrările interpretărilor sale :
http://www.youtube.com/watch?v=9tKazGAjfgA&feature=related Valsul nr. 2 în la major op. 34. de F. Chopin

http://www.youtube.com/watch?v=cHj5Pu4JLgs&feature=related suita simfonică "Şătrarii "-partea a III a (Chef cu lăutari )

http://www.youtube.com/watch?v=koN9m0ltRFY&p=021235380EA6A594&playnext=1&index=55 - Concertul nr. 21- Elvira Madigan - partea a II-a şi partea a III-a, de W.A. Mozart

http://www.youtube.com/watch?v=bOV2v2fVWlw&feature=related coralul de Bach: ″Iisuse, rămâi bucuria mea!″- cantata nr. 147

-Înregistrările, însoţite de fotografiile pianistului, au fost preluate pe ecran mare de pe You Tube cu ajutorul legăturii Internet wireless, ce este asigurată recent, de noua conducere a bibliotecii, pentru publicul craiovean.

Mihaela Popa - mezzosoprana

Miercuri, 9 iunie, Clubul Melomanilor, a avut ultima întâlnire, înainte de vacanţa de vară.
De această dată a avut-o ca invitată pe mezzosoprana Mihaela Popa, solistă la Teatrul Liric Elena Teodorini din Craiova. O prezenţă deosebit de agreabilă, domnia sa ne-a povestit cum a ajuns să-şi împlinească visul - acela de a cânta pe scenă. Toţi cei prezenţi au putut remarca modestia şi nobleţea acestei artiste care a vorbit atât de frumos despre profesorii săi, despre rolurile sale şi colegii săi de scenă. Deşi nu i-a fost uşor, a vorbit cu detaşare şi de obstacolele întâlnite care însă nu au abătut-o din drumul său, ba am putea spune că din contră i-au întărit credinţa că trebuie şi poate să-şi facă o carieră muzicală.
Discuţiile, moderate de doamna profesoară Maria Barbărasă, au fost "întrerupte" cu selecţiuni din spectacolele sale înregistrate: duet cu Virgil Profeanu din opereta "Logodnicul din lună" de Eduard Kunneke, o arie din "Stabat Mater" de G. Rossini, cvartetul din opera "Rigoletto" de G. Verdi în care Mihaela Popa cânta alături de soprana Diana Ţugui , tenorul bulgar Valeri Gheorghiev şi baritonul Eugen Secobeanu ; finalul operetei "La Calul Bălan" de Ralph Benatzky.
Putem spune că Mihaela Popa este o adevărată profesionostă joacă cu aceaşi dăruire şi dragoste pentru publicul său, atât rolurile mari cât şi rolurile mici. Felul său de a fi i-a cucerit pe toţi cei prezenţi. Îi mulţumim mult pentru participare.

Urmăriţi albumul :
http://picasaweb.google.ro/clubulmelomanilor/MihaelaPopaMezzosoprana?feat=directlink

Multumind doamnei profesoare Maria Barbărasă, realizatoarea neobosită a tuturor întâlnirilor, urăm vacanţă plăcută membrilor şi simpatizanţilor Clubului Melomanilor.

Tineri muzicieni

Miercuri, 26 mai, Clubul Melomanilor a avut o nouă întâlnire în secţia audio-video a "Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman". Întâlnirea a avut ca generic "Tineri muzicieni." Au fost invitaţi : pianista Adela Liculescu, elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă "Marin Sorescu", clasa profesor Mariana Ilie şi violonistul Ciprian Oraveţ, student - anul I la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, clasa profesor Luminiţa Burcă, moderator prof. Maria Barbărasă.
Cei doi tineri instrumentişti au reuşit să aibă un impresionant palmares : premii naţionale şi internaţionale de prestigiu. Faima lor este şi faima oraşului şi a şcolii care i-a format şi de aceea le arătăm toată consideraţia şi preţuirea noastră.
Întâlnirea a fost moderată de d-na profesoară Maria Barbarasă. Cei doi instrumentişti au vorbit despre debutul lor pe scenă, despre concursurile la care au participat, despre profesorii lor , cărora le vor fi mereu recunoscători, despre planurile pentru vacanţa ce bate la uşă. Discuţiile au alternat cu muzică.
Pe lângă destăinuiri, tinerii artişti ne-au oferit, pentru delectare, câteva lucrări interpretate de ei .
Ciprian Oraveţ a interpretat la vioara : din Partita I de J. S. Bach: Sarabanda, Double, Bourrée şi Double şi Capriciu nr.9 de N. Paganini. Adela Liculescu a interpretat la pian Nocturna postumă în do diez minor de F. Chopin şi La Valse de M. Ravel.
Toţi cei prezenţi au apreciat prestaţia tinerilor si le-au urat succes şi putere de muncă pentru cariera, deloc uşoară, ce vor să o urmeze.
Urmăriţi albumul întâlnirii.
http://picasaweb.google.ro/clubulmelomanilor/TineriMuzicieni?feat=directlink

Soprana Diana Tugui

Miercuri, 12 mai, în cadrul întâlnirilor " De la maestru la discipoli" ( IV ), Clubul Melomanilor, condus de doamna profesoară Maria Barbărasă , le-a avut invitate pe soprana Diana Ţugui, studentele sale de la Departamentul de muzică al Facultăţii de Litere, Universitatea din Craiova : Angela Cheiţă (anul II ) şi Elena Ştefi ( anul I), şi pe d-na Ivona Hristescu - asist. univ., la pian.
Cei prezenţi au avut prilejul să afle date despre începuturile carierei muzicale a sopranei Diana Ţugui, participarile sale la diverse concursuri naţionale şi internaţionale , masterclass-uri şi activitatea sa pedagogică.
Întâlnirea a fost şi o ocazie ca cele doua tinere studente să fie cunoscute şi să interpreteze noile piese învăţate, în faţa publicului.

Elena Ştefi a interpretat aria "Domine Deus" din " Gloria "de Antonio Vivaldi şi " Cântec" de Paul Constantinescu , iar Angela Cheiţă , o arie din "Bastien şi Bastienne" de Wolfgang Amadeus Mozart şi" Somnoroase păsărele" de Gheorghe Dima.
În încheiere, cei prezenţi au avut prilejul să urmărească 2 duete (din opereta "Văduva veselă"de Franz Lehár şi " Con te partirò " de Francesco Sartori , în aranjamentul compozitorului Marius Hristescu ) din înregistrarea concertului din 15 ianuarie 2010 , sustinut în Craiova , de Diana Ţugui şi baritonul Sandor Balla , în compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii " Oltenia ", sub bagheta dirijorului Marius Hristescu .

Mulţumim tuturor pentru minunata seara oferită.

Vizitaţi albumul http://picasaweb.google.ro/clubulmelomanilor/SopranaDianaTugui?feat=directlink

Armonii de primăvară

Miercuri, 28 aprilie, Clubul melomanilor i-a avut ca invitaţi pe elevii Liceului Teologic din Craiova, îndrumaţi de doamna profesoară Gabriela Geantă. Elevii de gimnaziu din grupul “Harpa de argint”, au cântat la un fel de miniharpe sau miniţitere, doi elevi la blockflote, iar elevii de liceu - grupul ”Celest”, au cântat la clopoţei tubulari numiţi chimes.
Miniharpele, instrumente extrem de simple cu corzi, ajută copiii să înveţe notele muzicale şi să-şi formeze auzul muzical.
Întâlnirea s-a numit “Armonii de primavară”. Am putut asculta cu acest prilej lucrări clasice compuse de A. Vivaldi, J.S. Bach, M. Luther, G. F. Händel, W. A. Mozart, L. van Beethoven, F. Schubert, J. Sibelius, J. Brahms, C. E. Graff, R. Wagner, G. Fauré, C. M. Fillmore.
La început domnul capelan Brînzan Daniel a prezentat grupul :
“Orchestra de clopoţei (în limba engleză chimes) a luat fiinţă în anul 2007. Sunetul - timbrul lor catifelat în registrul grav şi cristalin în registrul acut – cucereşte orice ureche sensibilă la arta sunetelor.
Orchestra de clopoţei este un pian uman uriaş, având sunete naturale şi sunete alterate. Ea este pusă în mişcare de 15 persoane, fiecare acţionând doi, trei sau mai mulţi clopoţei. La repetiţii este obligatorie prezenţa 100% a grupului.
Partitura trebuie urmarită cu mare atenţie ca sunetul să fie declanşat şi oprit exact cum cere partitura.
Instrumentele sunt cumpărate din SUA. Sunt foarte scumpe, dar un părinte care a avut copiii elevi în Liceul Teologic Adventist a hotărât să sponsorizeze aceste instrumente.
Aşa se face că în urmă cu doi ani şi jumătate a luat fiinţă Orchestra de Clopoţei“Celest”, care a avut mai multe concerte în capitală şi în alte oraşe din ţară. A obţinut mai multe premii şi locul I în cadrul diferitelor concursuri şi festivaluri. Pentru viitor avem mai multe proiecte, între altele şi un concert în Austria. Trebuie menţionat că orice elev poate cânta la aceste instrumente, chiar dacă nu are voce sau auz muzical, cu condiţia să fie serios şi să fie prezent la repetiţii. Majoritatea acestor elevi nu au făcut liceul de muzică. Avem doar două fete care au făcut pian până în clasa a VIII-a, ceilalţi au învăţat muzică venind la Liceul Adventist. Ei vor deveni melomani pasionaţi de muzica cultă”.
Toţi cei prezenţi în sala Nicolae Romanescu a Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman, au apreciat prestaţia elevilor, ţinuta lor dar în primul rând efortul şi dăruirea doamnei profesoare Gabriela Geantă care cu multă dragoste şi răbdare îndrumă aceşti copii în arta sunetelor dar îi şi formează: să fie disciplinaţi, responsabili, să lucreze în echipă.

Urmăriţi albumul : http://picasaweb.google.com/clubulmelomanilor